EXCLUSIV | Decizie majoră a ICCJ cu care ar putea scăpa de dosare și inculpați VIP. Avocatul Adrian Toni Neacșu: ”Hotărârea este necesară pentru a pune capăt haosului din instanțe”

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) este așteptată să dea, marți, o decizie importată privind prescripția specială, după hotărârea Curții Constituționale. Soluția ICCJ va avea efecte și în procesele unor VIP-uri, printre care Elena Udrea, Darius Vâlcov și Sorin Ovidiu Vîntu, care ar putea scăpa de dosarele penale.

Soluția așteptată de la ICCJ vine după ce, în 2022, Curtea Constituțională a arătat că prevederile articolului 155 din Codul Penal privind întreruperea cursului prescripției răspunderii penale sunt neconstituționale, întărind practic ce decisese încă din 2018 și atrăgând atenția că instanțele au greșit neaplicând acea hotărâre. Nici Parlamentul nu a făcut modificările legislative ca să pună Codul Penal în acord cu decizia Curții Constituționale, astfel că din 2018 nu au existat prevederi legale care să reglementeze întreruperea prescripției, aspect taxat prin a doua decizie a CCR, din 2022.

După decizia Curții Constituționale, mulți judecători au suspendat unele procese și au cerut ICCJ să lămurească aplicarea hotărârii CCR. Nu mai puțin de 17 sesizări diferite, de la tot atâtea instanțe, au fost adresate ICCJ, care le-a conexat și asupra cărora ar urma să se pronunțe marți.

Decizia din dosarul de pe rolul ICCJ, mai exact la Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, va viza însă toate procesele în care s-a dispus, din momentul celor 17 sesizări, suspendarea judecării până la lămurirea chestiunii de drept. Asta înseamnă că de lămurirea dată de ICCJ vor beneficia inclusiv inculpații VIP, printre care Elena Udrea, Darius Vâlcov, Sorin Ovidiu Vîntu sau Lucian Duță.

Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a explicat într-un interviu pentru Gândul contextul, dar și implicațiile deciziei Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ICCJ, în ambele ei variante.

Reporter: Care este contextul, cum a ajuns această cauză pe rolul Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ICCJ?

Adrian Toni Neacșu: Hotărârea așteptată astăzi reprezintă apogeul unui lung conflict de autoritate între Curtea Constituțională și instanțele noastre penale. Prima decizie pe prescripția răspunderii penale a fost pronunțată de Curtea Constituțională (CCR) în 2018. Prin decizia 297/2018, CCR a eliminat practic din legislația penală prescripția specială, adică acele dispoziții care prevedeau dublarea termenului de prescripție generală a răspunderii penale.

Începând cu iulie 2018, această decizie a CCR ar fi trebuit să producă efecte imediate în toate dosarele penale, deciziile Curții Constituționale fiind obligatorii, potrivit Constituției. Sub diferite pretexte juridice, majoritatea judecătorilor nu a aplicat această decizie, ignorându-i efectele.

Abia în mai 2022, Curtea Constituțională a intervenit din nou, întărind ceea ce decisese încă din 2018 și arătând că instanțele de judecată au greșit atunci când au refuzat aplicarea întocmai a primei decizii. Prin Decizia 358/2022, CCR a obligat din nou judecătorii și instanțele penale să nu facă aplicarea în dosarele penale a prevederilor referitoare la prescripția specială, întrucât acestea nu mai există juridic în legislația noastră penală încă din 25 iunie 2018.

Sesizarea de astăzi de la ICCJ reprezintă o ultimă încercare a instanțelor de judecată de a găsi motive, juridice, pentru neaplicarea deciziilor Curții Constituționale. Deși o bună parte din justiție a acceptat să aplice întocmai măcar ultima decizie a CCR pe prescripție, unele au refuzat și au apelat la un mecanism procedural care le permite amânarea pronunțării unor soluții până ce ICCJ nu se va pronunța ca asupra unei chestiuni de drept pe problema efectelor celor două decizii ale CCR.

Nu mai puțin de 17 sesizări diferite, de la tot atâtea instanțe, au fost adresate ICCJ, care le-a conexat și asupra cărora ar urma să se pronunțe astăzi.

Care sunt implicațiile, efectele deciziei așteptate marți la Înalta Curte?

Hotărârea de astăzi este necesară în primul rând pentru a pune capăt haosului din instanțele noastre cu privire la aplicarea deciziilor CCR privind prescripția răspunderii penale. Din mai 2022, există nenumărate soluții contradictorii cu privire la aceeași problemă de drept, ajungându-se ca în situații perfect similare să se pronunțe soluții total contradictorii.

Unele instanțe au încetat procesele penale pentru că a intervenit prescripția, inclusiv prin intermediul căilor de atac extraordinare pentru hotărârile definitive, dar au existat și multe soluții contrare, soldate cu condamnări definitive și încarcerări în penitenciar pentru fapte pentru care alte instanțe ar fi încetat procesul penal. Majoritatea instanțelor au suspendat sau au amânat dosarele până după soluția ICCJ de astăzi.

Din punctul meu de vedere, însă, hotărârea ICCJ de astăzi are menirea în primul rând să redea autoritatea deciziilor Curții Constituționale, sens în care reamintesc că, potrivit art. 147 din Constituție, acestea sunt general obligatorii, deci și pentru, sau în primul rând pentru, instanțe.

Este decizia Completului una obligatorie pentru judecători?

Hotărârea ICCJ, oricum va arăta ea, va fi obligatorie pentru toți judecătorii. Există și riscul ca ICCJ să nu tranșeze clar chestiunea de drept în discuție, respingând de exemplu sesizările ca inadmisibile, ceea ce cred că e un scenariu negru, pentru că va lăsa în continuare posibilitatea judecătorilor să decidă în mod unilateral, fiecare după propria judecată.

Câte dosare ar putea fi afectate de această decizie?

Este greu de dat o cifră exactă, dar este clar că foarte multe. Practic, ar trebui să se aplice în primul rând tuturor dosarelor care încă se mai judecă, care se află în fața instanțelor, în fond sau în apel. Apoi, se va aplica în principiu și dosarelor finalizate deja după data de 25 iunie 2018, indiferent dacă persoanele respective se află în executarea pedepselor.

În cazul unei decizii favorabile inculpaților, ce se va întâmpla în cazul lor? Vor fi eliberați pe loc, dacă sunt încarcerați? Cei care au executat o pedeapsă care ar fi fost prescrisă se pot îndrepta împotriva statului român la CEDO?

În situația inculpaților care au hotărâri definitive și care se află în executarea pedepselor în penitenciar, în majoritatea cazurilor s-a formulat deja calea extraordinară de atac a contestației în anulare. Majoritatea instanțelor a amânat soluționarea pe fond a acestora până după decizia de astăzi a ICCJ.

În funcție de cum va arăta aceasta, contestațiile lor în anulare vor fi admise cu consecința anulării hotărârii de condamnare și  punerea lor de îndată în libertate.

Evident, vor exista soluții ale judecătorilor pentru fiecare caz în parte, hotărârea ICCJ nereproducând efecte direct, ci doar prin intermediul soluțiilor pronunțate de judecători în căile de atac deja formulate sau care vor fi formulate.

Tot astăzi, ICCJ se va pronunța și asupra limitelor în care problema prescripției va putea fi invocată în  căile de atac extraordinare, putând stabili de exemplu că dacă această chestiune a prescripției potrivit deciziilor CCR a fost discutată în apel, ea nu va mai putea fi rediscutată, iar hotărârea de condamnare, chiar greșită, nu mai poate fi anulată.

Ca principiu, executarea unei pedepse definitive în condițiile în care infracțiunea pentru care s-a dispus era prescrisă nu este considerată potrivit legislației noastre un caz de eroare judiciară. Persoanele în situația respectivă nu prea mai au mare lucru de făcut dar desigur o sesizare la CEDO, oricât de iluzorie este această reparație tardivă, poate fi gândită.